The Samurai (New Directions Classic)

By Shusaku Endo, Van C. Gessel

One of the overdue Shusaku Endo’s best works, The Samurai tells of the adventure of a few of the 1st jap to set foot on ecu soil and the ensuing conflict of cultures and politics.

Show description

Quick preview of The Samurai (New Directions Classic) PDF

Show sample text content

Nişte momeli ca să nu-i facă bănuitori pe străini. De aceea, nu au ales nişte oameni potriviţi ca soli, ci au ales nişte ostaşi de rang mic care puteau prea bine să moară şi pe care puteau să-i lase să putrezească pentru că oricum n-aveau însemnătate. — Asta înseamnă cârmuire? zise Nishi lovindu-şi furios genunchii cu pumnii. Asta se numeşte calea cârmuirii? — Cam asta este calea cârmuirii. Acum îmi dau seama de acest fapt. Un lucru socotit bun acum patru ani trebuie judecat astăzi drept lucru rău dacă nu mai e de folos.

Ecoul bârnelor care se prăbuşeau în răstimpuri adăuga o nouă undă de tristeţe priveliştii aceleia pustiitoare. Tanaka cercetă pământul cu atenţie ca un războinic încercat şi descoperi urme încâlcite de paşi: — Băştinaşii au trecut deja pe aici! zise el către samurai şi către Nishi. După aceea se întoarse către Velasco. Acesta privea pierdut împrejur cu hăţurile în mâini. — Ce s-a întâmplat? Ţi-e teamă, senior Velasco? îl luă el peste picior. Velasco zâmbi amar şi nimic mai mult. period primul semn de slăbiciune pe care îl zăreau pe chipul misionarului.

Nu-ţi face griji! zise el blând către soţia sa. Trebuie să ne socotim binecuvântaţi că neamul Hasekura n-a fost zdrobit şi că Yozō şi ceilalţi supuşi n-au fost pedepsiţi. Din ziua aceea, samuraiul începu din ce în ce mai des să rămână singur după ce toţi ceilalţi adormeau şi să privească flăcările ce înghiţeau surcele. Oare ce mai făcea Nishi? Fără îndoială că primise şi el aceeaşi poruncă, dar nici nu încăpea vorba să ia legătura cu el în vreun fel. Prin spatele pleoapelor închise îi treceau una câte una priveliştile văzute în timp ce străbătuse Nueva España călare alături de Nishi şi de ceilalţi.

Samuraiul înţelegea cât se poate de limpede atât dorinţa celor doi de a se întoarce acasă, cât şi sentimentele lui Yozō care se apucase să-i mustre. „Ce te ţine în loc? “ i se păru că aude în urechi încă un glas. „Din pricina încăpăţânării story supuşii tăi nu se pot întoarce acasă mai repede! N-ar fi mai bine să te faci creştin, doar de faţadă, de dragul însărcinării story şi de dragul supuşilor tăi? “ — Încăpăţânatule! Se auzi încă o pălmuială ca o lovitură de cârpă umedă. „Gata, gata, am obosit! “ îşi zise samuraiul în sinea lui.

Nu înţelegea defel de ce fusese ales înaintea altora tocmai capul unei asemenea familii. Naiv cum period, unchiul zicea că totul se datora intervenţiei seniorului Shiraishi, dar seniorul Ishida ştia, fără îndoială, dacă un om neînzestrat şi fără darul vorbirii ca el period sau nu potrivit pentru o astfel de sarcină însemnată. „Singurul meu merit“, se gândi samuraiul visător, „este că am fost supus faţă de tata şi faţă de unchiul. Întotdeauna am fost încredinţat că singura mea însuşire de seamă este putinţa de a îndura orice întocmai ca ţăranii, fără să mă răzvrătesc.

Download PDF sample

Rated 4.23 of 5 – based on 40 votes